Rugăciune în vreme de boală

Doamne Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu, Vindecătorule milostiv al sufletelor și al trupurilor noastre, caută spre mine, nevrednicul, neputinciosul și păcătosul robul Tău. Tu tămăduiești pe cei șchiopi și neputincioși după credința lor în Dumnezeirea Ta, zicând: „După credința ta, fie ție”. Știu, Doamne, că credința mea este slabă, dar Te rog pe Tine, Izvorul vieții, și strig: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!”. Tu, Doamne, ai primit credința puțină a orbilor, a șchiopilor și a tuturor neputincioșilor și le-ai dăruit tămăduire.

De aceea, nu mă lepăda, Milostive, nici pe mine, cel neputincios. Știu că sunt păcătos și nevrednic de mila Ta, dar Tu Însuți ai spus că pentru păcătoși ai venit, și aceasta îmi dă temeiul cuvenit, îndrăzneala și nădejdea de a mă întoarce către Tine, Milostive Doamne. Ridică-mă, Mântuitorul meu, din patul neputinței mele, prelungește zilele vieții mele, ca să pot, în adevărată pocăință, smerenie și întoarcere către Treimicul Dumnezeu-Ziditor, să o sfârșesc și să mă învrednicesc de Împărăția Ta cea veșnică, unde, în strălucirea slavei Feței Tale, nu va mai fi nici boală, nici întristare, nici suspin.

Mântuiește-mă și mă miluiește, Preabunule Doamne, după marea mila Ta, caută spre mine, cel neputincios, dă-mi putere din toată inima să mă bucur și cu evlavie să Te slăvesc pe Tine, Cel Unul și Milostiv, împreună cu Tatăl și cu Sfântul și de viață făcătorul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Sursă: kyrios.org.ua